10. Propoziția nominală جملة اسمية

Propoziția nominală are două părți: mubtada (مبتداء), cuvăntul cu care începem propoziția și khabar (خبر), informația nouă asupra mubtada-ului. E greșit să apostrofăm părțile ca și subiect și obiect.

Propoziția nominală este propoziția care începe cu un nume hotărât.

– Mubtada-ul poate fi: nume, expresie nominală, pronume, etc.

Khabarul poate fi: nume, adjectiv, pronume, fraze prepoziționale, etc.

– Dacă nu există agenturi de guvernare, în mod normal și mubtada-ul și khabar-ul este în marfu (nominativ).

– Acordul se face în privința numărului (vezi regulile acordului la pluralurile neînsuflețite) și genului.

10.1 Nume și adjectiv

Mubtada: nume cu articol hotărât, khabar: adjectiv nehotărât, ambele în marfu (nominativ), acord în privința genului și numărului.

10.2. Nume și compozițite adjectivală (sifa)

Mubtada: nume cu articol hotărât, khabar: sifa (vezi gramatica lui sifa). Din cauza că khabarul este un nume cu un adjectiv, acordul se face între părțile a lui sifa.

10.3. Construcție nominală și adjectiv

Mubtada: idafa. Khabar: adjectiv.

10.4. Construcție nominală și construcție adjectivală

Mubtada: idafa. Khabar: sifa.

10.5. Pronume personal independent și adjectiv.

10.6. Pronume personal independent și construcție adjectivală.

10.7. Pronume personal independent și nume (și pronume posesiv atașat)

10.8. Pronume demonstrativ și nume.

10.9. Pronume demonstrativ și adjectiv.

10.10. Pronume demonstrativ și contructie adjectivală negativă.

10.11. Nume și nume.

10.12. Nume și frază cu prepoziție.

10.13. Ordinul cuvintelor este inversat.

Khabar este în față și mubtada în spate.

10.14. Expresie de posedare și nume.

10.15. Afirmări existențiale cu huna, hunaka și contrucție adjectivală.

10.16. Nume definit, pronume separativ, khabar definit.

Pronumele se acordă cu mubtada în privințt genului ți numărului.

Propoziția are nevoie de pronume pentru a nu fi confundat cu un sifa.

10.17. Mai multe nume și propoziție nominală ca khabar.

10.18. Verbul laysa și khabarul în mansub (خبر ليس) (acuzativ).

Dacă are și nume (ism laysa, اسم  ليس), obiectul este în marfu (nominativ)

10.19. Verbul kana și khabarul în mansub (acuzativ).

Dacă kana are nume (ism kana, اسم كان), numele este în marfu (nominativ), iar khabar kana (خبر كان) este în acuzativ.

Drumul este lung.

الطريقُ طويلٌ

١٠.١

Competiția este puternică.

المنافسةُ قويةٌ

١٠.١

Lumea este un sat mic.

العالمُ قريةٌ صغيرةٌ

١٠.٢

Castelul regelui este uriaș.

قصرُ الملكِ ضخمٌ

١٠.٣

Filmele bărbatului sunt filme politice.

أفلامُ الرجلِ أفلامٌ سياسيةٌ

١٠.٤

El este deștept.

ٌّهو زكي

١٠.٥

Ea este americană cu rădăcini arabe.

هي أمريكيةٌ من أصلٍ عربيٍّ

١٠.٦

Tu ești prietenul meu.

أنتَ صديقي

١٠.٧

Acesta este un caiet.

هذا دفترٌ

١٠.٨

Acesta este nou.

هذا جديدٌ

١٠.٩

Acesta nu este adevărat.

هذا غيرُ صحيحٍ

١٠.١٠

Soțul meu este medic.

زوجي طبيبٌ

١٠.١١

Slavă Domnului.

الحمد لله

١٠.١٢

Baia noastră este aici.

هنا حمامُنا

١٠.١٣

Am o problemă.

عندي مشكلةٌ

١٠.١٤

Avem la noi caietul.

لدينا الدفترُ

١٠.١٤

Are patru picoare.

لها أربعُ أرجلٍ

١٠.١٤

Aici (avem) mulți factori

هنا عواملُ كثيرةٌ

١٠.١٥

Lucrul important este munca.

المهمُّ هو العملُ

١٠.١٦

Politica și islamul: sursele lor e aceași (e unu).

ٌالسياسةُ والإسلامُ اصلُهما واجدٌ

١٠.١٧

El nu este prieten.

ليس هو صديقاً

١٠.١٨

En nu sunt mare.

لست كبيراً

١٠.١٨

Drumul nu este lung.

ليس الطريقُ طويلاً

١٠.١٨

Castelul regelui a fost mare.

كان قصرُ الملكِ كبيراً

١٠.١٩

Soțul meu va fi medic.

سيكون زوجي طبيباً

١٠.١٩

Advertisements

7. Construcția posesivă, anexiune اضافة

– relație gramaticală posesivă între două sau mai multe nume

– Cineva posedă de ceva. (7.1)

– Este construit din două părți: prima parte (المضاف) și a doua parte (المضاف إليه).

– Nimic nu poate intra între cele două părți a idafei, excepția fiind pronumele demonstrativ (7.5)

– Dacă primul cuvânt are un adjectiv, acesta se atașează după construcție, și este în acord cu primul cuvânt în hotărâre, gen, caz, număr (vezi regulile acordului, care se aplică și aici, adică dacă este vorba de un plural neuman, acordul se face în fem. Sing.) (7.4) (dacă nu este în acord în hotărâre, este vorba de o propoziție nominală, 7.3)

– Dacă fiecare parte a idafei are adjectiv, adjectivele stau în ordin invers, adică mudaf – mudaf ileyhi – sifat al-mudaf ileyhi – sifat al-mudaf (7.8, 7.10)

– Dacă avem o idafa complexă (7.6), alcătuită de mai multe părți, doar ultimul cuvănt este considerat ca și a doua parte, restul se comportă ca și prima (cu excepția cazului, adică cazul genitiv se aplică automat pe fiecare cuvânt cu excepția primului)

– Primul cuvânt este

a. hotărât fără articol hotărât, doar din cauza că el este prima parte a idafei. (7.1)

b. din cauza susnumită nu se poate atașa la primul cuvânt articolul hotărât sau pronumele atașat (acestea fiind particule care cauzează starea hotărâtă, și acesta nu se poate dubla)

c. poate să aibă toate cele trei cazuri a numelui, depinde de funcția sa în propoziție sau agentul de guvernare (7.1, 7.2, 7.12, 7.13)

d. dacă are un adjectiv, adjectivul va fi în acord cu primul cuvânt în hotărâre, caz, număr, gen (adică la adjectiv se va atasa articolul hotărât, adjectivul poate și pus în stare hotărâtă doar prin articolul hotărât) (7.7)

e. dacă are ta marbuta, acesta este pronunțat

f. Dualul și pluralul extern își pierd nunurile. (7.14, 7.15, 7.16, 7.17)

g. Când prima parte primește pronume demonstrativ (أسماء الإشارة), acesta va fi atașat la sfârșitul idafei (7.18), pentru că prima parte nu primește articol hotărât (pronumele demonstrativ stă cu articolul hotărât), și între cele două părți intră doar pronuleme demonstrativ al cuvântului al doilea (7.5).

h. Stilul arabic classic nu permite ca prima parte a idafei să fie format din mai multe cuvinte. Dacă prima parte este format din mai multe cuvinte, aceștea vor sta la sfârșitul idafei, și vor referi înapoi cu un suffix de promune resumptiv. (7.19)

– Al doilea cuvânt

a. poate fi hotărât sau nehotarât (hotărât prin articolul hotărât sau prin pronumele atașat)

b. atrage cazul genitiv (excepție: vezi 8.10) (7.1, 7.2)

c. poate să atragă pronume atașat, prin care va fi hotărât (7.11)

d. poate fi nume (7.1)

e. poate fi pronume demonstrativ (7.20)

f. poate să fie construit din mai multe părți (7.21)

Poarta unei case.

بابُ بيتٍ

٧.١

Poarta grădinii.

بابُ البستانِ

٧.٢

Fereastra casei este deschisă.

شبّاكُ البيت ِمفتوحٌ

٧.٣

Fereastra deschisă a casei.

شبّاكُ البيت ِالمفتوحُ

٧.٤

Fereastra acestei case.

شبّاكُ هذا البيتِ ِ

٧.٥

Fereastra ușii casei.

شبّاكُ باب ِالبيتِ

٧.٦

Fereastra frumoasă a ușii casei.

شبّاكُ باب ِالبيت ِالجميلُ

٧.٧

Ușa deschisă a casei frumoase.

بابُ البيتِ الجميل ِالمفتوحُ

٧.٨

Ușa deschisă a casei frumoase e mare.

بابُ البيتِ الجميل ِالمفتوحُ كبيرٌ

٧.٩

Fereastra mare a ușii deschise a casei frumoase.

شبّاكُ باب ِالبيت ِالجميلِ المفتوحِ الكبيرُ

٧.١٠

Fereastra casei mele.

شبّاكُ بيتي

٧.١١

În fereastra deschisă a casei frumoase

في شبّاكِ البيتِ الجميلِ المفتوحِ

٧.١٢

A închis fereastra deschisă a casei frumoase.

أغلق شبّاكَ البيتِ الجميلِ المفتوحَ

٧.١٣

Cei doi miniștrii a justiției

وزيرا العدل

٧.١٤

Cu cei doi miniștrii a justiției

مع وزيري العدل

٧.١٥

Credincioșii orașului

مؤمنو المدينة

٧.١٦

Cu credincioșii orașului

مع مؤمنو المدينة

٧.١٧

Nivelul acestei fermitate.

مرحلةُ الجمودِ هذه

٧.١٨

Moscheele și cetățile orașului

مساجدُ المدينة وقصورُها

٧.١٩

Totul

كلُّ عذا

٧.٢٠

Chirurgul de nas, ureche și gât

جرّاحُ الأنفِ والأذنِ والحنجرةِ

٨.٢١

8. Tipurile idafei

8.1. Relația identității

Partea a doua explică identitatea primei părți.

8.2. Relația posesiunii

Prima parte este posesiunea, a doua parte este titularul cine/ce posedă de ceva.

8.3. Relația partitivă

Seamănă foarte mult cu relația posesivă. Prima parte determină sau descrie o parte sau o cantitate din partea a doua.

8.4. Relația de agent

În această construcție partea a doua este agentul sau executantul acțiunii, iar prima parte este un masdar (nume verbal), numele acțiunii. Dacă obiectul acțiunii verbale este menționat, urmează după idafa și este în acuzativ. Ordivea cuvintelor: mudaf – mudaf ileyhi – obiect/maful.

8.5. Relația de obiect

Partea a doua în această relație este obiectul unei acțiuni, prima parte fiind denumirea acțiunii, adică un nume verbal (masdar), ori un participiu activ, reprezentând făcătorul acțiunii (fail).

8.6. Relația compozițională

A doua parte exprimă natura sau compoziția primei părți.

8.7. Relația măsurii

Când prima parte exprimă natura măsurii, iar a doua parte măsura sau gradul.

8.8. Relația conținutului

Când prima parte specifică un obiect de măsură (container, canistră, cutie, etc.), iar a doua parte – conținutul.

8.9. Relația intenției

Când partea a doua explică scopul primei părți.

8.10. Relația de titlu sau citat

Când partea a doua este un titlu sau un citat. În acest caz partea a doua poate să aibă irab diferit.

Orașul Ierusalim(ului).

مدينُة القدسِ

٨.١.٢

Ministrul justiției

وزيُر العدلِ

٨.١.٢

Un ofițer polițist (a poliției)

ضابط شرطةٍ

٨.١.٣

Aeroportul Beirut.

مطارُ بيروتَ

٨.٢.١

Abu Hasan

أبو حسنٍ

٨.٢.٢

Niște filme.

بعضُ الأفلامِ

٨.٣.١

Cea mai mare parte dintre scaune.

معظّمُ المقاعدِ

٨.٣.٢

Prima parte a lunii.

مطلعُ الشهرِ

٨.٣.٣

Sfârșitul liniei.

آخرُ الطابورِ

٨.٣.٤

Două treimi din membrii

ثلثا الأعضاءِ

٨.٣.٥

Fiecare zi

كلَّ يومٍ

٨.٣.٦

Sfertul unui riyal

ربعُ ريالٍ

٨.٣.٧

Orice încercare

أيُّ محاولةٍ

٨.٣.٨

Patru hanjaruri

أربعةُ خناجرَ

٨.٣.٩

O mie de pagini

ألفُ صفحةٍ

٨.٣.١٠

Plecarea ministrului

مغادرةُ الوزيرِ

٨.٤.١

Părăsirea capitalei de către ministrul …

مغادرةُ الوزيرِ العاصمةَ

٨.٤.٢

Intrarea în biserică

دخولُ الكنيسةِ

٨.٥.١

Deschiderea de foc

إطلاقُ نارٍ

٨.٥.٢

Luătorii de decizie

صانعو القرارِ

٨.٥.٣

Ministrul adjunct (adjunctul unui ministru)

مساعدُ وزيرٍ

٨.٥.٤

Calea ferată

سكّةُ الحديدِ

٨.٦.١

Un lanț de munți

سلسلةُ جبالٍ

٨.٦.٢

Un kilogran de banane

كلو موزٍ

٨.٧

O cutie pt. Aur (cutia aurului)

صناديقُ الذهبِ

٨.٨.١

Ceașcă pt cafea

فنجانُ قهوةٍ

٨.٨.٢

Avion de ajutor

طائرةُ إنقاذٍ

٨.٩

Expresia »jihad«

لفظُ الجعادُ

٨.١٠

9. Construcția adjectivală صفة

– Dacă avem două nume care stau în relație adjectivală, ei sunt în acord reciproc după regulile acordului: în singular și dual acordul se face în privința hotărârii, genului, numărului și cazului. În plural dacă e fiiință umană, se face acord complet, iar dacă este neuman, sifa-ul, adjectivul va sta în sing. fem.

– Seamănă mult cu propoziția nominală (în propoziția nominală nu există acord între părți în privința condiției).

– Condiția hotărâtă/definită poate fi aplicată prin articolul hotărât sau prin pronumele atașat.

Clasa mare (cu mulți studenți).

الصفُّ الكبيرُ

١

Orașul mare.

ُالمدينةُ الكبيرة

٢

O clasă mare.

صفٌّ كبيرٌ

٣

Un oraș mare.

ٌمدينةٌ كبيرة

٤

În clasa mare.

في الصفِّ الكبيرِ

٥

A intrat în clasa mare.

دخل الصفَّ الكبيرَ

٦

A intrat într-o clasă mare.

دخل صفّاً كبيراً

٧

Prietenul meu egiptean.

صديقي المصري

٨

Rudele ei palestinieni.

أقرابُها الفلسطينيّون

٩

Orașul nostru frumos.

مدينتُنا الجميلة

١٠

A intrat în orașele frumoase ale ei.

دخل مدنَها الجميلة

١١

A ieșit din casele frumoase ale lui.

خرخ من بيوتِهِ الجميلة

١٢

(Disc.: limba română nu-mi este limba maternă. Ultima dată când am învățat-o, a fost în clasa a 5-a, acum 26 de ani. Dacă observi ceva greșeală în terminologia română, lasă-mi un comentariu. Mersi.)

Gramatica de bază a numelui

Numele are cinci caracteristici: condiția, cazul, numărul, genul, umanitatea

Condiția definită, condiția nedefinită. (حال المعرف, معرفة, التعريف. حال النكر, نكرة, التنكير)

Cazul: nominativ, accuzativ, genitiv. (مرفوع, منصوب, مخفوض أو مجرور)

Numărul: singular, dual, plural. (مفرد, مثنى, جمع)

Genul: masculin, feminin. (مذكّر, مؤنّث)

Umanitate: uman, neuman.

2. Genul numelui se poate afla din dicționar (excepții: sing. Fem. cu ta marbuta, dualurile regulate, pluralurile regulate).

3. Acord pe baza umanității:

– În singular acordul se face pe bază de gen.

– În plural, dacă e vorba de o ființă umană, acordul se face pe bază ge gen.

– În plural, dacă e vorba de o ființă neumană, acordul se face în sing. Fem.

De pildă

1. O femeie frumoasă. إمرة جميلة

2. Un bărbat puternic. رجل عزيز

3. Soarele mare. الشمس الكبيرة

4. Femei frumoase. نساء جميلات

5. Bărbați puternici. رجال عزيزون

6. Câteva luni. أشهر قليلة

7. Arte contemporane. الفنون المعاصرة

8. În ultimii ani. في العوام الأخيرة

4. Pluralul spart cauzează schimbare în interiorul cuvântului. Deși există forme fixe, un nume poate să aibă mai multe plurale (cu sensul similar sau diferit), și nu se poate prezice cu ușurință, care dintre formele fixe sparte va fi pluralul cuvântului respectiv.

5. Când e hotărât un nume?

1. Când are articol hotărât. البيت

2. Dacă este prima parte a idafei. بيت الشيخ

3. Dacă are pronume atașat. بيته

6. Nominativ, genitiv, acuzativ.

a. nominativ, dacă este subiectul propoziției verbale (فاعل), sau dacă este mubtada () sau khabar () în propoziția nominală (și nu sunt alte agenți de guvernare)

b. acuzativ, dacă 1. este obiectul; 2. după inna și surorile ei (إن وأخواتها); 3. adverburile (mereu – دائما; niciodată – أبدا; fiecare zi – يوما; puțin – قليلا; foarte mult – جدا; stb.); 4. după un verb care atrage acuzativ; 5. alte formațiuni sintactice

c. genitiv: 1. dacă are agent de guvernare (prepoziție sau altceva), 2. a doua parte a idafei (المضاف إليه)

Pronumele demonstrativ أسماء الإشارة

(Acest compendiu a fost făcut pe baza cărții Ryding, Modern Standard Arabic. CUP., 2005)

أسماء الإشارة

Pronumele demonstrativ de apropiere

مؤنّث

مذكّر

هذه

هذا

مفرد

هتان

هذان

مثنى مرفوع

هاتين

هذين

مثنى منصوب ومجرور

هولاء

هولاء

جمع

Pronumele demonstrativ de depărtare

مؤنّث

مذكّر

تلك

ذلك

مفرد

أولئك

أولئك

جمع

Pronumele demonstrativ locativ

هنا

هناك

هنالك

Pronumele demostrativ este un nume indeclinabil (cu excepția dualului), care pune în condiția hotărîtă numele la care se referă (cu excepția când demonstrativul este mubtada-ul propoziției nominale și înlocuiește un nume).

a. Poate înlocui un nume (إسم).

b. Fraze demonstrative: pronumele demonstrativ + articol hotărât+nume.

c. Când apare un agent de guvernare (العوامل الداخلة عليها) (prepoziții, verburi, etc.), se adoptă la nume și este în acorc cu acesta în caz, gen, număr și hotărâre.

d. Demontrativul cu al doilea parte a idafei (إضافة). Acesta este singurul caz când un nume poate sta între cele două părți a idafei.

e. Dacă un demonstrativ se referă la prima parte a idafei, urmează după întreaga idafa. NU se poate atașa în față pentru că după demonstrativ urmează articolul hotărât, și prima parte a idafei nu poate să fie hotărât prin articolul hotărât pentru că este deja hotărât prin a fi prima parte a idafei (și condiția hotărâtă (حال المعرف, معرفة, التعريف) nu se poate aplica de două ori).

f. Dacă demonstrativul este urmat de un sifa (صفة) hotărât, poate fi considerat ca și propoziție nominală (الجملة الإسمية) (vezi j, k), sau mubtada (dacă urmează un khabar).

g. Dacă numele la care se referă demonstrativul, are un pronume posesiv, demonstrativul urmează numele.

h. Numele proprii se consideră hotărâte, așa că demontrativul urmeză numele.

i. În propoziții nominale, dacă demonstrativul începe propoziția, el este considerat ca și mubtada (مبتداء), și la ce se referă, khabar (خبر) (în acest caz nu e neapărat ca numele să fie hotărât).

j. În propoziții nominale, dacă demonstrativul începe propoziția, și este urmat de un pronume personal, khabarul va fi un nume hotărât sau o idafa. (Câteodată pronumele personal este emis din propoziție și trebuie să fie dedus din circumstanții.)

k. Demonstraticul locativ poate fi utilizat ca un verb existențial.

امثلة

A avut succes în acesta.

نجح في ذلك

a.

În ciuda (faptului) că

على رغم ذلك

a.

înțelesul prezentei

معنى هذا

a.

Aceasta este o culoare.

هذا اللون

b.

La acest nivel.

في هذه المرحلةِ

c.

Cu aceste două fete.

مع هتاين البنتين

c.

În aceste alegeri

في هذه الانتحبات

c.

distrugerea acestor virusuri

تدمير تلك الفيروسات

d.

Acest punct de vedere

وجعة النظر هذه

e.

Aceasta este o carte mare.

هذا الكتاب الكبير

f.

Această catre mare este frumoasă.

هذا الكتاب الكبير جميل

f.

În această carte a lui

في كتابه هذا

g.

Eram în discuție cu acest Khalid

كنت اتكلم مع خالد هذا

h.

Aceasta este o diferență importantă

هذا اختلاف هامّ

i.

Aceasta este o carte.

هذا هو الكتاب

j.

Sunt multe povești despre ce s-a întâmplat cu regina.

هناك روايات عدة عمّا حدث للملكة

k.

 

(Disc.: limba română nu-mi este limba maternă. Ultima dată când am învățat-o, a fost în clasa a 5-a, acum 26 de ani. Dacă observi ceva greșeală în terminologia română, lasă-mi un comentariu. Mersi.)

Ajurrumiyya 1. بَابُ‏ الْكَلاَم (Capitolul despre vorbire)

Introducere

al-Ajurrumiyya este un compendiu gramatical din Evul Mediu, sris de Abu ʿAbdullaah Muhammad bin Muhammad bin Dawud as-Sanhaaji, adică Ibn Ajurruum (AH. 672-723, CE. 1273–1323). Cartea sa despre gramatica arabă este un manual folosit până și în zilele prezente în învățarea gramaticii, și este dezvoltat ca să fie memorizat în cursul curriculumului gramatical.

Încep acum o serie de traducere și explicare a textului.

///

Textul arab:

 

بسم الله الرحمن الرحيم

قال الْـمُصَـنِّف وهو أبو عبد الله محمد بن محمد بن داوود الصنهاجي‏‮ ‬‬الـْمُـلَـقَّب بابن آجُرُّوم الذي‏‮ ‬‬وُلِد في‏‮ ‬‬سنة اثنتين‏‮ ‬‬وسبعين وستمائة والمتوفي‏‮ ‬‬في‏‮ ‬‬سنة ثلاث وعشرين وسبعمائة من الهجرة النبوية رحمه الله قال‏‮ ‬‬‏‭:

Traducere:

În numele lui Allah Cel Milostiv, Îndurător:

Scriitorul Abu ʿAbdullaah Muhammad bin Muhammad bin Dawud as-Sanhaji, cunoscut sub numele (laqabul) Ibn Ajurrum, născut în 672 și decedat în 723 după timpul hijrei profetice, Dumnezeul să-l ierte, a spus:

 

بَابُ‏ الْكَلاَم (Capitol despre vorbire)

Textul arab:

‏‮(‬‬اَلْكَلاَمُ‏‮ ‬‬هُوَ‏‮ ‬‬اللَّفْظُ‏‮ ‬‬الـْمُرَكَّبُ‏‮ ‬‬الـْمُفِيدُ‏‮ ‬‬بِالْوَضْعِ‏‮)

Traducere:

Vorbirea (arabă) (الْـكَلاَمُ‮ ‬ ) este expresie articulată ( اللَّفْظُ ), care este compusă ( الـْـمُرَكَّبُ ) și informativă ( الـْـمُفِيدُ ) prin folosirea regulilor convenționale arabe ( بِـالْـوَضْـعِ ).

Explicație:

Vorbirea este considerat ca și vorbire doar în cazul când articularea este compusă, adică din mai multe cuvinte și este informativ, compunerea cuvintelor is informația nouă este regulat de gramatica arabă, adică este compus corect.

 

Textul arab:

‏‮(‬‬وأَقْسَامُهُ‏‮ ‬‬ثَلاَثَةٌ‏‮ ‬‬إِسْمٌ‏‮ ‬‬وَفِعْلٌ‏‮ ‬‬وَحَرْفٌ‏‮ ‬‬جَاءَ‏‮ ‬‬لِـمَعْنًى‏‮)‬‬

Traducere:

Are trei părți: numele, verbul și particula, la care este atașat sensul (care atrage un sens special).

Explicație:

Limba arabă are trei părți de vorbire: verbul, care este alcătuit din trei sau partu consoane, numele, în care se încadrează toate cuvintele nominale derivate din verb (substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, participiul), și particulele care atrag cazul genitiv sau acuzativ, particulele întrebării, exclamării, negării, etc.

 

Textul arab:

(‬‬فَالِإسْمُ‏‮ ‬‬يُعْرَفُ‏‮ ‬‬بِالْخَفْضِ‏‮ ‬‬وَالتَّنْوِينِ‏‮ ‬‬وَدُخُولِ‏‮ ‬‬الأَلِفِ‏‮ ‬‬وَاللاَّمِ‏‮ ‬‬وَحُرُوفِ‏‮ ‬‬الْخَفْضِ‏‮ ‬‬وَهِيَ‏‭:‬‮ ‬‬مِنْ‏‮ ‬‬وَإِلَى وَعَنْ‏‮ ‬‬وَعَلَى وَفِي‏‮ ‬‬وَرُبَّ‏‮ ‬‬وَالْبَاءُ‏‮ ‬‬وَالْكَافُ‏‮ ‬‬وَاللاَّمُ‏‮ ‬‬وَحُرُوفِ‏‮ ‬‬الْقَسَمِ‏‮ ‬‬وَهِيَ‏‮ ‬‬الْوَاوُ‏‮ ‬‬وَالْبَاءُ‏‮ ‬‬وَالتَّاءُ‏‮)

Traducere:

Numele se recunoaște de la hafd (cazul genitiv), tanwin (nunația), întroducerea alifului și lamului (articolul hotărât) și particulele hafdulul, care sunt: min, ila, an, ala, fi, rubba, și (literele) ba, ka și lam, și de la particulele de jurământ, care sunt: waw, ba și ta.

 

Explicație: Irabul (adică semnalația cazurilor gramaticale) are patru cazuri:

  • cazul raf sau marfua (رفع, مرفوع), nominativ, se aplică pe verb și nume (caz comun)
  • cazul nasb sau mansub (نصب, منصوب), acuzativ, se aplică pe verb și nume (caz comun)
  • cazul hafd, mahfud (خفض, مخفوض) (jarr, majrur) (جرّ, مجرور), cazul genitiv, se aplică pe nume (caz particular)
  • cazul jazm, majzum (جزم, مجزوم), cazul iusiv sau optativ, se aplică doar pe verb (caz particular)

 

Numele poate fi identificat

  • de la cazul hafd, adică nici verbul, nici particulele nu se pot pune în cazul hafd
  • de la tanwin (التنوين), care este nunația când numele este nehotărât (un, an, in, تنوين الضمّ, تنوين الفتج, تنوين الكسر), adică nici verbul, nici particulele nu poartă tanwin
  • de la alif-lamul, care este articolul hotărât, care nu este aplicabil pe verb sau particulă
  • și de la particulele hafdului (sau huruf al-jarr, حروف الجرّ), adică prepizitiile genitivului, nici verbul, nici particulele nu se pot dota cu prepozitiile genitivului

Adică într-un text arab numele se poate identifica cu cele patru semne, care sunt doar semnele numelui.

  • مررت بالمؤمنين Am depășit credincioșii. -ina este semnul hafdului, aici plural, este hafd din cauza prepoziției bi
  • دخلت داراً Am intrat în casă. ِSemnul acuzativului singular masculin nehotărât (tanwinul an) este singurul care este vizibil în scris. Tanwinul un (cazul nominativ) și tanwinul in (cazul genitiv) nu sunt vizibile.
  • دخلت الدار Am intrat în casă. Casa este nume hotărât.
  • حرجت من الدار Am ieșit din casă.

 

Textul arab:

‏‮‏‮(‬‬وَالْفِعْلُ‏‮ ‬‬يُعْرَفُ‏‮ ‬‬بِقَدْ‏‮ ‬‬وَالسِّينِ‏‮ ‬‬وَسَوْفَ‏‮ ‬‬وَتَاءِ‏‮ ‬‬التَّأْنِيثِ السَّاكِنَةِ‏‮)‬‬

Traducere:

Verbul se recunoaște de la particulele qad, sin, saufa, și ta-ul feminin care are sukun.

 

Explicație:

Verbul se poate identifica de la particulele care se aplică doar cu verb: qad (aprox. deja), sin și saufa (semnele viitorului), și ta-ul feminin cu sukun, adică in aspectul terminat al verbului (الفعل الماضي) numărul unu, persoana a 3-a, feminin: ْفعلت

 

Textul arab:

‏‮(‬‬وَالـْحَرْفُ‏‮ ‬‬مَا لاَ‏‮ ‬‬يَصْلُحُ‏‮ ‬‬مَعَهُ‏‮ ‬‬دَليِلُ‏‮ ‬‬الإِسْمِ‏‮ ‬‬وَلاَ‏‮ ‬‬دَلِيلُ‏‮ ‬‬الْفِعْلِ‏‮)

Traducere:

Particula este (partea vorbirii) la care nu se aplică (nu sunt permise) semnele numelui și a verbului.

 

Explicație:

La particule nu se atașează nimic din semnele verbului sau numelui. Sunt cuvinte indeclinabile, cu o singură formă.

 

 

///

glosar gramatical:

vorbire: كلام

articulare: لفظ

compus: مركّب

informativ: مفيد

verb: فعل

nume: اسم

particulă: حرف

sens: معنى

tanwin, nunație: تنوين

tanwinul nominativ: تنوين الضمّ

tanwinul acuzativ: تنوين الفتح

tanwinul genitiv: تنوين الخفض

cazul nominativ: رفع, مرفوع

cazul acuzativ: نصب, منصوب

cazul genitiv: خفض, مخفوض, جرّ, مجرور

cazul optativ: جزم, مجزوم

prepoziție: حرف

ta-ul feminin cu sukun: تاء التأنيث السانة

semn:دليل

aspectul terminat al verbului: الفعل الماضي

 

 

(Disc.: limba română nu-mi este limba maternă. Ultima dată când am învățat-o, a fost în clasa a 5-a, acum 26 de ani. Dacă observi ceva greșeală în terminologia română, lasă-mi un comentariu. Mersi.)

 

 

 

 

 

 

 

Vrei să înveți limba arabă? Sfaturi și recomandări.

După cinci ani de predarea limbii arabe și după opt ani de studii, aici puteți să citiți despre experimențele mele.

Limba arabă nu poate să fie învățat fără profesor, cel puțin nivelul scrisului și gramatica esențială necesită un expert și nu numai expert în limba arabă ci expert și în predarea limbii ceea ce este o meserie separată și nu este echivalent cu cunoașterea limbii și nici cu vorbirea limbii ca și limbă maternă. Învățarea limbii arabe durează mai mult decât o limbă europeană: dacă cineva are timp și perseverență, aproximativ 2-3 ani doar gramatica, după ce se recomandă o sesiune mai lungă în mediu “nativ”, care depinde de tipul limbajului dorit: dacă cineva învață unul dintre dialecte, e ușor să găsească astfel de mediu. Dar dacă învață fusha, adică limbajul standard, e mai greu pentru că aste nu este limba maternă a nimănui. Iar dacă învață Coranul, cel mai practic este o facultate religioasă.

Aici sunt principiile mele cu care predau limba arabă, și cărțile care mi-au fost de folos.

  1. Sistem și terminologie arabă – asta nu ar trebui să fie o noutate, dar faptul că multe cărți care explică gramatica arabă folosesc o terminologie indo-europeană demonstrează prima parte din problemă. Știu că e un chin ca studentul să învețe o logică total diferită de limba lui și în plus și terminologia arabă, dar după aproximativ un an se obisnuiește și terminologia care este de fapt descriptivă și explicativă o să fie o ușurință fată de terminologia indo-europeană. (Problema mea de fapt a fost triplată, limba maghiară fiind o limbă finno-ugrică: terminologia arabă a fost explicată cu teminologia indo-europeană, pe care l-am tradus pe o terminologie maghiară asta fiind limba mea maternă; muncă triplă după părerea mea.)
  2. Memorizarea tabelulilor. Nici asta nu este o formă plăcută, dar este strict necesar când explic sistemul verbului. Primul pas la formarea unui vocabular este folosirea potrivită a verbului arab.
  3. Vocabular tematic. Problema cea mai mare a cărților este că vocabularele prezentă un vocabular “medieval” sau “politic”. Am cunoscut cuvinte ca și tufayli/șmecher și umam al-muttahida/Națiunile Unite înainte de pâine, boală, durere de cap sau orice cuvânt practic. Așa că când eu predau cărțile de mai jos, vocabularul este completat cu cuvite de folos practic.
  4. Exerciții de i’rab. Exercițiile cele mai detestabile sunt exercițiile de i’rab, unde studentul determină funcția gramaticală a cuvântului.

 

Nivelul -1: Scrisul

Brustad-Batal-Tonsi: Alif-Baa. Cu răspunsuri.

alifba

Partea de întroducere a seriei al-Kitaab fi ta’allum al-arabiyya. Învață cu un sistem bun și un vocabular de aproximativ 300 de cuvinte scrisul, legarea și ne-legarea literelor, ligaturile, consoanele și vocalele, etc. Calculând cu 2 x 1,5 pe săptămână durează aproximativ 4-5 săptăpmâni.

Nivelul A1-A2:

Brustad-Batal-Tonsi: al-Kitaab part 1 și răspunsuri

alkitaab1

Deși are un vocabular politic, adică focusează pe știri și evenimente internaționale, asta este cea mai bună carte pe piață pentru nivelul A1-A2.  Gramatică esențială, texturi ușoare, vocabular de aproximativ 3000 de cuvinte. Cele 20 de lecții sunt cea mai mare provocare pentru cei care vor să învețe limba arabă. Procesarea totală durează aproximativ un an. Dacă cineva reușește să termine această carte și nu renunță la mijloc, o să aibă un sentiment de realizare de ceva foarte important. Se folosește cu cărțile de mai jos pentru vocabular mai amplu. Eu recomand ediția a doua (a apărut și a treia ediție cu material nou și fonturi noi, dar nu este mai bun).

Teach Yourself Arabic

teach yourself ar

Asta a fost prima mea carte (o ediție mai veche) cu care am început să învăț limba. La universitate (ELTE, Budapesta) profesorii au folosit două cărți în anui 1: Teach yourself de Tritton care este o carte foarte veche și nu este potrivită pentru începători și o carte scrisă de unul dintre profesorii mei, cu aprox. 250 de cuvinte noi în fiecare lecție, imposibil de memorizat la acest nivel. Așa că am căutat eu pe internet o carte, am găsit multe dar aste era potrivit pentru un începător. Lucrează cu un vocabular de aproximativ 1500-2000 cuvinte, cu o gramatică simplă și esențială.

Wightwick-Gaafar: Arabic Verbs and Essentials of Grammar

arabic verbs

În limba arabă verbul este cel mai important fenomen. A mastera limba arabă mai mult sau mai puțin înseamnă a mastera sistemul verbului. Cartea lucrează cu aproximativ 1000 verburi esențiale și explică foarte bine cum se folosesc.

Tales form Kalila wa Dimna

kalila wa dimna

După învățarea morfologiei se poate sări la sintaxă: basmele scurte sunt un instrument ideal pentru a demonstra sintaxa elementară a limbii arabe.

Exupery: Micul prinț în limba arabă

cov_arab3.jpg

Datorită faptului că cunosc textul foarte bine, mi-a fost de folos să citesc și să predau Micul prinț. Este bun pentru un vocabular elementar, demonstrarea morfologiei și sintaxei și exerciții de i’rab.

——————

 

Nivelul B1-B2:

Brustad-Batal-Tonsi: al-Kitaab part2 și răspunsuri

alkitaab2

Nivelul mediu cu o gramatică mai complexă, texte mai grele și foarte grele la sfârșit, vocabular de aproximativ 4-5000 cuvinte. La nivelul mediu se recomandă o vizită într-o țară arabă și practicarea limbii. Formarea unor propoziții, folosirea verburilor în context, explicarea orală a problemelor politice etc. este cel mai important obiectiv a cărții.

Al-Ajurumiyya (trad. și explicații de Hamza Yusuf)

Asta este o gramatică descriptivă medievală pentru folosirea i’rabului explicată cu o logică arabă. Se recomandă după ce insul a învățat morfologia și sintaxa. E ușor de memorizat, e nespus de important, și pe youtube sunt videouri care te învață să memorizezi.

Elgibali-Korica: Media Arabic și Kendall: Media Arabic: An Essential Vocabulary

mediaarab

 

Dacă cineva dorește să înțeleagă ziarurile și televiziunea, asta este a carte potrivită la nivelul mediu. Textele și vocabularul țintează o tematică din știri: alegeri, terorism, business, etc.

Sahlawayhi 1: Graded Stories for Beginners1 și 2

sahlawayhi1

Este o carte pentru formarea unui vocabular la un nivel mai înalt și folosirea în context a fenomenurilor gramaticale. Are mai multe părți.

Brünnow-Fischer: Chrestomathy of Classical Arabic Prose Literature

brunnow

Dacă cineva vrea să învețe limbajul medieval, colecția de texte medievale cu un vocabular explicativ este un bun start. Nivelul textelor crește de la început cu niște anecdote ușoare până la limbajul lui at-Tabari și Coranul.

————–

Nivelul C1-C2:

Brustad-Batal-Tonsi:al-Kitaab part 3

alkitaab3

Nivelul superlativ din seria al-Kitaab cu gramatică și texturi dificile. Nivelul vorbitorilor ca și limbă maternă.

Vincente Cantarino: The Syntax of Modern Arabic Prose 1, 2, 3

cantarino

O catre detaliată despre sintaxă. Se citește o dată, iar după prima citire se folosește ca și un lexicon. Are trei părți: propoziția simplă, extinsă și compusă. E un instrument foarte important pentru a studia conjuncția propozițiilor.

Lahlali: Advanced Media Arabic

advanced media ar

Pentru cei care sunt interesați în medie, o carte le nivel mai avansat.

 

Wheeler M. Thackston: An Introduction to Koranic and Classical Arabic

thackston

Coranul este extrem de greu de studiat, asta constă nivelul cel mai înalt al limbii arabe. Gramatica diferă puțin în detalii față de limba standardă modernă (MSA).

al-Rajahi: at-Tatbiq an-nahwi

tatbiq

Este o gramatică sistematică în limba arabă, concentrează la sintaxă.

 

 

————–

 

Gramatică sistematică

Ryding: Modern Standard Arabic

ryding

O gramatică descriptivă cu un sistem bazat pe limbă și terminologie engleză cu propoziții de pildă. Nu are un sistem foarte bun, aranjarea problemelor este cam aiurea, dar se poate folosi.

 

———–

Dicționare:

Dobrișan-Grigore: Dicționar arab-român

dictionar-arab---roman-mediu_1_fullsize

Bassam: Dicționar român-arab

dictionar-roman-arab_1_fullsize

Dicționarul Hans Wher

hanshc

Cel mai important dicționar, fără Hans Wehr nu se poate învăța limba.

Dicționarul Oxford

oxford

Un dicționar modern arab-englez și englez-arab cu expresii moderne.

Dahdah: Dicționar de verburi

a-dictionary-of-arabic-verb-conjugation

Un dicționar de verburi și inflexiunea verburilor, toate posibilitățile din limbă cu tabeluri și explicații după logica arabă. Îl folosesc aproape la fiecare lecție când predau.

Hassanein-Abdou-Seoud: Dicționar de folosirea verburilor în context

context

Un dicționar cu propoziții de pildă. Extrem de important.

Newman: Dicționar tematic

thematic

Pentru un vocabular superlativ, organizat tematic.